Sapte munti – daruiti de Voievodul Vladislav
localnicilor din Boisoara
• Pietre cu inscriptii medievale in creierii
muntilor
• Boisoara a fost pentru un an capitala Tarii Romanesti
Comuna Boisoara, din inima Tarii Lovistei este
una dintre cele mai frumoase localitati montane din judetul Valcea. Localnicii
din Boisoara se pot mandri ca zona in care traiesc a fost capitala Tarii
Romanesti pe timpul voievodului Vladislav al II-lea, Domn al Tarii Romanesti
(1447-1456). De fapt, pentru ca l-au ajutat pe timpul acela pe voievod,
ascunzandu-l mai mult de un an in munti de dusmanii care il inlaturasera de la
domnie, si pentru ca l-au ajutat sa-si recapete scaunul domnesc, ciobanii de la
Boisoara au primit in dar nu mai putin de sapte munti, pe care ii stapanesc si
astazi. In jurul varfurilor muntoase s-au creat legende, dar exista inca multe
mistere nedezlegate. Printre acestea sunt si cateva insriptii in chirilica,
care se pot vedea si astazi pe stancile din mijlocul comunei, aflate pe
proprietatea unei batrane, si pe care nimeni nu le-a descifrat. Istoricii spun
ca ar data din perioada medievala si ca este posibil sa fie niste pietre
funerare, dar pana acum misterul lor nu a fost dezlegat.
Munti facuti cadou
Localnicii din Boisoara spun ca voievodul
Vladislav le-a facut cadou muntii in anul 1451, imediat dupa ce s-a reinstalat
la putere si ca acestia ar fi de altfel un cadou care materializa recunostinta
voievodului. De atunci, oamenii stapanesc muntii Zanoaga, Clabucet, Daescu,
Leu, Stanca Mare, Fata Sfantului Ilie si Arsurile. Legat de muntele „Fata
Sfantului Ilie“ mai circula si astazi prin comuna legende cu zmei si fete
frumoase. „Se spune ca pe vremuri, pe acel munte, Fata lui Sfantul Ilie se
tinea un targ, dar a venit un zmeu odata si a furat o fata, iar de atunci
targul s-a desfiintat. Localnicii au cautat-o pe fata, dar degeaba, nu a mai
fost gasita. Muntii ii avem din 1451, de la voievodul Vladislav, care ni i-a
dat cu act de proprietate in regula, fara nici o problema. Avem actul si
astazi, se pastreaza o copie si la Primarie. Cu ajutorul lui am reusit sa ne
fie retrocedati muntii, si acum localnicii ii stapanesc. Voievodul le-a promis
oamenilor atunci ca le da muntii in proprietate daca il adapostesc si il ajuta
sa isi recapete tronul. S-a tinut de cuvant. Pe vremuri, cat a stat el la
Boisoara, unde s-a refugiat de turci, aici a fost capitala tarii“ – spune
viceprimarul comunei, Mihai Sandulache.
Confiscati la colectivizare
Muntii le-au fost confiscati oamenilor la
colectivizare, dar in urma cu aproximativ patru ani le-au fost retrocedati, pe
baza actului de proprietate facut de voievod.
„In 65, la colectivizare muntii au fost confiscati. Abia in 2003 am
reusit sa-i luam inapoi, dar acum au inceput disputele intre obstile de
mosneni.
Inscriptii misterioase
Pe stancile care par incremenite in curtea
unei batrane de 82 de ani din Boisoara, Chireata Bolovan se pot citi si astazi
niste inscriptii ciudate, despre care se crede ca sunt scrise in limba
chirilica. „Terenul este al meu, scrisul este acolo de cand ma stiu, nu stim ce
este cu el“ – spune batrana, care a inchis cu gard zona unde se afla stancile,
pentru ca nu are oricum ce sa cultive acolo. Printre carceii si frunzele de la
vita de vie din gradina ei se vede si acum foarte clar scrisul cioplit in
stanca si o cruce. Nepotul batranei, care este profesor de istorie a spus ca a
incercat sa descifreze misterul stancilor de la Boisoara, dar fara prea mari
sorti de izbanda. „Nimeni nu a putut citi scrisul, cred ca este din perioada
medievala. Eu cred ca este posibil ca acolo sa fie o inscriptie de pe o piatra
funerara, mai este una, pe alta parte a stancii, dar este posibil sa fie
acoperita de muschi. Nu se stie de unde este si ce reprezinta, nu i-a descifrat
nimeni misterul“ – a spus profesorul Florin Antonie. Localnicii mai tineri nici
nu mai stiu macar de existenta inscriptiei.
Ceas solar
In localitate mai exista si astazi foarte
multe case vechi, construite in stil pur traditional romanesc. Un monument
deosebit este o casa veche, in care acum nu mai locuieste nimeni, pe care se
afla primul ceas dupa care s-au orientat localnicii, atunci cand nu existau
astfel de instrumente in zona. „Este un ceas solar, probabil primul instrument
de masurare a timpului de aici. Acum, in casa respectiva nu mai locuieste
nimeni, este parasita, pentru noi este un monument deosebit, dar proprietarii
nu s-au prea ocupat de ea, sa o renoveze. Ceasul solar este monument istoric“ –
mai spune viceprimarul localitatii.
In zona exista de asemenea 10-15 locuinte
foarte vechi, care au fost construite de localnici acum 100-150 de ani si care
reprezinta stilul traditional pur romanesc. Din pacate, pentru ca sunt din ce
in ce mai putini localnici, aproape toti tinerii fiind plecati in strainatate
sau „la oras“, cum spun femeile ramase la Boisoara, aceste case, care ar trebui
intretinute sau expuse la un muzeu popular sunt lasate in paragina. Acum, in
2-3 dintre ele, care mai sunt insa functionale locuiesc profesoara din
localitate si alte familii care nu au locuinta proprie. Sunt insa si cateva
care sunt gata sa se darame.
„Avem o singura casa data la muzeu, din 1800.
Este expusa la Muzeul Satului de la Bujoreni. Casele sunt construite din
materiale specifice zonei, din piatra si lemn. Mai avem acum 10-15 case vechi,
dar acestea se degradeaza. Mai stau oameni cu chirie in ele.“ – spune
viceprimarul Sandulache. In acest moment, la Boisoara mai sunt aproximativ 1700
de localnici, in trei sate: Boisoara, Bumbuesti si Gaujani, dar, din pacate, in
comuna au ramas mai mult batranii. Acestia sunt aproape rupti de lume, pentru
ca in comuna lor nu ajung decat vreo doua microbuze, dar nu de la Ramnicu
Valcea – municipiul resedinta de judet, aflat la aproximativ 70 de kilometri
departare, ci de la Sibiu. „Daca vrem sa mergem la Valcea trebuie neaparat sa
luam ocazie, pentru ca altfel nu avem cu ce ne deplasa. E greu, la noi drumul
este plin de gropi, nu prea vine nimeni pe aici cu masina, Mai mult ne deplasam
cu caruta si calul“ – spune o femeie din localitate. Ca si in celelalte comune
din Tara Lovistei, Perisani, Titesti, Racovita, etc, desi drumul care le
strabate este unul national, acesta arata de ani de zile mai rau decat o ulita
amarata, din cauza lipsei banilor.
Blestem peste veacuri
In momentul cand i-a daruit lui Dragomir
Ruhat, fiilor si nepotilor lui mosia de la gurile Desisurilor si Saseni,
Boisoara si Gaujani, intre Boia, peste muntii Manaileasa, Stana Mare, Zanoaga,
Prislopul, intre Boile si Arsuri (n.r. cei sapte munti care inconjoara ca o
fortareata comuna Boisoara), domnitorul Vladislav a lasat scris ca oricine se
va atinge de proprietatea lor va avea parte de „mare rau si urgie de la domnia
mea“. „Intru Cristos Dumnezeul, Binecredinciosul si binecinstitorul si de
Cristos iubitorul Vladislav Voievodul si domn cu mila lui Dumnezeu si cu darul
lui Dumnezeu, stapanind si domnind peste toata tara Unguro-Vlahi si peste
partile de peste munti ale Malasului si ale Fagarasului Hertih, binevoitor ale
domniei mele (...) am daruit in domnia mea aceste tot cinstite si bine
inchipuit (...) Hrisovul de fata si domniei melealugilor si boierilor domniei
mele. Lui Dragomir Ruhat si fiilor lui Ion si Vilcu si lui Dragomir si lui Tatu
si cu feciorii sai si lui Micu cu feciorii sai, si lui Bora cu feciorii sai
peste gurile Desisului si Saseni si inca lui Dragomir Ruhat si fiilor sai Ioan
si Vilcu si lui Dragomir peste Boisoara si Gaujani, intre Boia si muntii
Manolasa, Stina Mare, Zanoaga, Prislop intre Boile si Arsurile. Toate acestea
sa le fie de veci ohomnie lor, nepotilor lor si stranepotilor lor, scutiti de
vama venitului, de vama ramatorilor, de stuparit, de galeti, de vinariciune, de
dijme, de gloabe, de posede, de lemne, de talpi, de cosit de fin, de cara de podvodie
si de toate slujbele si dajdile. (...) Sa nu cuteze a-i bantui nici judecatori,
nici globadnici, nici birari, nici altul din boierii sau din slugile domniei
mele, trimis dupa nulele, lucrarile si slujbele domniei mele. Cine se va ispiti
a-i stragani macar cu un fir de par, unul ca acela va primi un mare rau si
urgie de la domnia mea, ca un necredincios si calcatori si rusinatori ai
acestui hrisov as domniei mele. Iaca si blestem aseaza domnia mea. Dupa moartea
domniei mele, cine va alege domnul Dumnezeu a fi domn Tarii Romanesti sau din
placa inimii domniei mele sau din neamul domniei sau din pacatele noastre
dintre alte semintii. De va cinsti si va inoi si va intari Hrisovul domniei
mele, pe acela domnul Dumnezeu sa-l cinsteasca si sa-l pazeasca si sa-l
intareasca intru domnia lui. Iar de nu va cinsti si nu va intari si va strica
si va rupe si va risipi, pe acela domnul Dumnezeu sa-l rusineze si sa-l strice
si sa-l ucida pe el trupul, iar in viata viitoare sufletul lui sa aiba
impartasire cu Iuda si cu ceilalti iudei care au strigat asupra domnului
Dumnezeu mintuitorul nostru Isus Cristos, singele lui asupra lor si al copiilor
lor, care este si va fi in veci amin. Iata marturie Jupin Mariar Udriste, Jupin
Toader, Jupin Stancu Divonicul, Jupin Mihail Logofatul, Jupin Dumitru, Jupin
Duca, Jupin Stan Neagoie, Stanciu S. Patru, Pahulea Mistierul, Badea
Paharnicul, Neagoe Stolnic, Micleusi Stratavanie, Manea Conis si cu Neagoe,
care au scris Iulie 1, anul 6959 in Tirgoviste“ – se precizeaza in actul de donatie
a celor sapte munti, tradus de reprezentantii Directiei Generale a Arhivelor
Statului. Pe vremea aceea erau munti cu alte denumiri. Manaileasa este astazi
muntele Leu, Prislopul este muntele Petricieaua, IntreBoila este azi muntele
Paltinul, etc. (Mirela Manu - Top Business)
