In tara unde prostia
e iertata,
nici inteligenta nu trebuie pedepsita!
De aproape doua
decenii incoace, guvernatorului Mugur Isarescu toata lumea ii da dreptate. De
regula, dupa ce pocinogul se petrece, toti constata ca Isarescu avea dreptate
cand avertiza. Mai rar am vazut ca avertismentele lui Isarescu sa fie luate in
seama la timp. Un soi de fatalism guverneaza actiunile celor carora
avertismentele lui Isarescu ar trebui sa le dea de gandit: „Are dreptate
guvernatorul, dar noi mergem inainte si daca se intampla nenorocirea, are el
Isarescu vreo solutie miraculoasa pe care o va aplica. Cand lucrurile se
repara, ne laudam noi ca avem performante, daca nu se repara, e treaba BNR si a
lui Isarescu, mai ales ca de-aia el ramane in timp ce noi ne tot schimbam - ca
sa rezolve problemele“. Acest mod de gandire, pe jumatate inconstient, pe
jumatate cinic, nu e lipsit de logica. Experienta de pana acum a demonstrat ca
guvernatorul are si solutii atunci cand avertizeaza. De regula, avertismentele
sale contin si sugestia solutiei: „Daca voi nu intreprindeti masurile x, eu voi
fi obligat sa aplic masurile y“. Fara indoiala, tot de aproape doua decenii
incoace, masurile lui Isarescu au reparat multe dintre erorile de ordin
macroeconomic care au insotit multe decizii politice si ar fi greu (si extrem
de neplacut) sa ne imaginam ce s-ar fi intamplat in absenta acestor masuri.
Saptamana trecuta,
Mugur Isarescu a avertizat din nou. De data aceasta s-a referit fara
menajamente la politicile institutiilor care acorda credite, in special
persoanelor fizice, utilizand mijloace de atragere a clientelei, de publicitate
care nu fac foarte clare conditiile reale de restituire a credi-tului si a
tuturor obligatiilor (dobanzi, comisioane etc.). Guvernatorul este incredintat
ca numarul celor care nu vor fi in stare sa restituie la timp creditele va
creste si, pe cale de consecinta, intreg sistemul va avea de suferit.
Experienta relativ recenta a crizei creditului (in special a celui ipotecar,
dar nu numai) din SUA ar trebui sa inspire ceva mai multa prudenta. Contextul
economic actual al Romaniei trebuie apreciat realist, suprastimularea
apetitului pentru credite devenind atat o povara pentru capacitatea reala de
rambursare a celor care apeleaza la credite, cat si un amplificator al
deficitului de cont curent, avand in vedere faptul ca majoritatea creditelor vizeaza
resurse financiare pentru procurarea unor bunuri si servicii din import,
indatorarea creditatilor amplificand indatorarea tarii.
Mugur Isarescu nu
poate face mai mult. E treaba fiecaruia care se imprumuta sa analizeze
consecintele la care se expune, dar e si treaba institutiilor financiare, a
guvernului chiar, sa anticipeze consecintele la care se expune sistemul de
creditare in ansamblu si, pana la urma, economia tarii. Sigur ca Isarescu va
gasi, finalmente, solutii, unele chiar chirurgicale, si aceste solutii vor
durea mai mult sau mai putin, problema e ca
vor simti durerea, in mod direct, cei care s-au jucat, dar, in mod
indirect, si cei care nu s-au jucat. Suntem in an electoral si avertismentele
lui Isarescu au si o tinta politica precisa – marii jucatori politici (au ramas
doar trei) trebuie sa priceapa ca vor deconta politic (deodata sau pe rand)
nonsalanta cu care continua sa strice jucariile convinsi ca altcineva le
repara, ei ramanand cu bucuria (deloc inocenta) ca doar s-au jucat.
Prof. Constantin Dumitru - Redactor Sef Top Business, Bucuresti