Gigi & co. - Romania lui Gigi Becali

Desi nu functioneaza cu acte, in Romania “eczista” de cativa ani si e tot mai prezenta o asociatie a admiratorilor lui Gigi Becali. O asociatie ale carei varfuri vizibile sunt ziaristi de sport, istorici, comentatori politici si inalte fete bisericesti. Toti acestia au fost cumparati, direct sau prin donatii, de acest om al caruit talent de a face bani nu e egalat decat de ambitia lui de a deveni o personalitate publica pe masura averii sale.

Gigi - ma scuzati, George Becali - a inceput cu un club de fotbal, a continuat cu un partid si de vreo trei ani incoace a intrat in caldurile unui rol de facator national de bine, cu rasplata pe nedrept amanata.

Acest anticomunist feroce se intalneste, fara sa stie, cu Marx, cel care anticipa ca la un moment dat omenirea va iesi prin munca de sub imperiul necesitatii, pentru a trece, cu ea cu tot, in armonia libertatii.

Becali a descoperit o scurtatura pe drumul imaginat de Marx: protejatii lui Gigi au libertatea de a munci pe bani buni in contul gloriei sale. Biserica are si ea slobozenia sa se bucure de ofrandele sale, dar daca el, care are oricum o relatie speciala cu Dumnezeu, capata si o medalie de generos enorias din partea Bisericii, sa fie primita.

Cersetorii si plescarii se trezesc, la randul lor, pentru scurt timp, intr-o libertate experimentala de tip “ azi, are si gura mea ce manca si ce bea”. Cand i-a intrat in cap sa devina VIP, Gigi i-a eliberat din chingile necesitatii pe oamenii de presa care prestau zilnic stiri despre el. Ca sa-si faca academia personala pentru rescrierea istoriei Romaniei, Gigi a aruncat cu bani spre istorici si cine a vrut i-a luat.

De pe urma acestei investitii s-a ales, deocamdata, cu descoperirea ca ar fi urmasul unui imparat al Bizantului. Ca sa devina om politic, tot el si-a cumparat politicieni, dupa ce l-a scos de sub imperiul necesitatii pe un analist care a recunoscut ca primeste de la Becali, o data pe luna, echivalentul salariului sau de universitar pe 100 de ani.

Inainte de a afla ca e urmas de imparat bizantin, Gigi era prieten cu Viorel Hrebenciuc, principele tuturor combinatiilor politice, si spargea seminte pe stadion, alaturi de presedintele Romaniei, care, potrivit cititorilor pe buze, l-ar fi sfatuit, daca vrea sa-si faca partid crestin-democrat, sa nu piarda vremea cu taranistii. Dupa ce i-a fumat pe cei doi, Becali si-a intins, in sfarsit, aripile aruncandu-le in ochi praful ascensiunii sale.

Azi se lauda ca, daca va ajunge presedinte, va face si va drege, dar pana una alta isi da seama ca trebuie ca mai intai sa castige campionatul, ca protector al Stelei. Si ca sa-i tina la respect pe membrii asociatiei admiratorilor sai, cand isi da seama ca Steaua nu va mai castiga pe teren campionatul, se bate cu pumnii in piept ca el va lua cu bani ceea ce n-a fost echipa lui in stare. N-ar fi prima oara, si Gigi are avocati care l-au mai scos basma curata.

Asa ca o tara intreaga stia cand se juca ultima etapa de campionat ca daca ,,U’’ Cluj bate, va primi de la George I-ul un cash de aproape doua milioane de euro. Nu ma intereseaza ce s-a intamplat dupa aceea si nici ca DNA a intrat in actiune. Ma ingrozeste perspectiva ca asociatia sustinatorilor lui Becali ar putea deveni majoritara in Romania, fiindca daca va fi asa vom ajunge sa plangem dupa legalitatea aparata de securistii lui Ceausescu.

Cristian Teodorescu - Cotidianul