Cand
mergem la doctor si aflam ca avem prea mult colesterol in sange, suntem mai
degraba nedumeriti decat speriati. Putini sunt cei care pot sa aprecieze corect
daca valoarea comunicata reprezinta sau nu un risc pentru sanatate. Uimirea e
mare, mai ales cand, in ciuda unei diete sarace in colesterol, valoarea lui se
incapataneaza sa nu scada.
Ce este colesterolul?
Este o componenta importanta a metabolismului. El „pluteste“
in sange, e preluat de celule si se localizeaza mai ales in membranele
celulare. Un om „contine“ aproximativ 150 g colesterol. Substanta vitala, el e
folosit de organism ca material de constructie in producerea de acizi, hormoni si
vitamina D.
Riscul
unui nivel ridicat de colesterol
Colesterolul
poate sa patrunda in peretii arterelor, unde de-a lungul timpului formeaza adevarate
depozite. Asa apar asa-numitele „placi“ de grasime (aterom), care se pot rupe
brusc si pot infunda arterele. Acesta e riscul ce face asa de periculoasa
prezenta in exces a colesterolului. Urmarile pot fi fatale: infarct cardiac,
atac cerebral, tulburari acute de circulatie a sangelui in picioare. Inchiderea
brusca a arterelor coronariene poate sa duca la moartea inimii.
In mod
frecvent, peretii vaselor de sange, modificati datorita colesterolului, au si
depuneri de calcar, ceea ce duce la sclerozarea vaselor (arterioscleroza).
Fumatul, hipertensiunea si diabetul agraveaza acest proces si sporesc riscul
unor complicatii in functionarea vaselor de sange.
De
ce depinde marimea valorii colesterolului?
Continutul
in colesterol al hranei pe care o consumam influenteaza doar in mica masura
valoarea grasimii din sange. Zilnic, absorbim cam 0,5 grame, ceea ce inseamna
20-30 de procente de colesterol in sange. Ficatul tolereaza fara probleme o
cantitate zilnica de 1 pana la 2 grame de colesterol. Productia de colesterol
este programata prin gene. O valoare inalta a lui este, deci, in mare masura
innascuta, dar sporeste sensibil prin supragreutate, lipsa miscarii si diabet.
Cu toate acestea, exista si sportivi supli, care nu mananca aproape deloc
alimente grase si totusi prezinta valori ridicate ale colesterolului.
Ce valori sunt normale?
In
principiu, un total de 200 mg/dl colesterol este considerat drept normal.
Riscul de a evolua catre o arterioscleroza este, in cazul acesta, redus.
Preventiv, valorile colesterolului trebuie masurate in fiecare an. Sangele
pentru analiza se ia pe stomacul gol, ceea ce presupune sa nu fi mancat nimic,
cu 5 ore inainte, si sa nu fi baut lichide cu calorii.
Colesterolul „bun“ si colesterolul „rau“
Totalul de
colesterol din sange se compune din colesterol LDL si colesterol HDL. Valorile
mari de LDL sunt considerate drept „rele“, pentru ca LDL-ul se depune in artere
si duce la arterioscleroza. Valorile mari de HDL sunt considerate in schimb,
drept „bune“, pentru ca HDL-ul combate depunerile de calcar pe peretii vaselor.
Cand valoarea totala a colesterolului depaseste 200 mg/dl, medicul e dator sa masoare
separat valorile LDL-ului si ale HDL-ului, pentru a aprecia mai corect riscul
instalarii arteriosclerozei. Nivelul de LDL mai mare de 160 mg/dl este
considerat crescut, iar cel de peste 190 de mg/dl, ca periculos. Valorile
HDL-ului sunt considerate prea scazute, cand coboara sub 40 mg/dl.
Cand trebuie sa ne tratam?
Cand nu
exista dovezi despre existenta unei boli venoase, valorile mari ale
colesterolului pot ramane netratate cu medicamente. Ceea ce nu mai e valabil
daca exista o boala a venelor, ca de pilda ingustarea vaselor coronariene sau a
arterei carotide sau cand exista alti factori de risc, ca de pilda fumat,
hipertensiune, diabet sau tensiuni familiale. In lipsa lor, valorile in jurul a
200 mg/dl nu necesita tratamente dure medicamentoase. Dar daca exista riscul ca
starea de sanatate sa se agraveze, pe durata a zece ani, in proportie de
20-40%, se recomanda tratamentul cu medicamente. In principiu, specialistii
apreciaza ca, aproape intotdeauna, circa 20-40% dintre cei ce prezinta exces de
colesterol ajung in timp de 10 ani la suferinte grave ale vaselor de sange. Un
risc ce da simtitor inapoi, daca nivelul colesterolului scade cu circa o patrime.
Fiti activi!
Un mod sanatos
de viata ne poate ajuta sa scadem nivelul prea ridicat al colesterolului, cu
circa 20 de procente. Aproape la fel de mult ca si atunci cand apelam la
medicamente. Trei factori sunt deosebit de importanti:
Miscarea: cel putin 30 de minute pe zi de
mers alert, de alergat sau de mers pe bicicleta.
Normalizarea
greutatii corporale: kilogramele in plus cresc nivelul colesterolului. De aceea, slabitul
este absolut necesar. Indexul masei corporale (BMI) ar trebui, in mod ideal, sa
se afle sub 25 kg/m2. El se calculeaza in felul urmator: greutatea in kilograme
se imparte la patratul inaltimii in metri. De exemplu, un barbat de 90 de
kilograme si cu o inaltime de 1,76 cm are un BMI egal cu: 90 kg: 1,76 x 1,76 =
29 kg/m2.
Alimentatie
corecta: o hrana
sanatoasa se compune din alimente bogate in fibre, sarace in colesterol, deci
cu putine grasimi saturate. Consumul alimentelor fripte sau prajite trebuie interzis,
la fel ca si carnea grasa, mezelurile si lactatele cu continut sporit de grasimi.
De mai multe ori pe zi trebuie consumate fructe, legume si cereale complete.
Sunt admise si uleiul de masline, de rapita si fructele cu coaja tare.
Remedii naturale impotriva
excesului de colesterol
Consumati
fibre!
Fulgii de
ovaz sunt o sursa excelenta de fibre solubile, care tapiseaza intestinul cu un
soi de gel si reduce absorbtia grasimilor ingerate. Consumul in fiecare dimineata
a unui bol cu fulgi de ovaz, amestecati cu iaurt degresat, produce un efect
hipocolesterolemiant semnificativ.
Prunele,
fasolea uscata, vinetele si sparanghelul sunt, de asemenea, surse bune de fibre
solubile.
Boabele de
mustar, inghitite cu apa, antreneaza o scadere a LDL-ului de circa 7%.
Suc de
portocale la micul dejun. Proaspat stors, sucul de portocale ingerat dimineata are un efect
benefic asupra echilibrului lipidic. Intr-un studiu recent, persoanele carora
li s-a cerut sa bea trei pahare de suc pe zi au inregistrat o scadere a valorilor
colesterolului de 21%. Beti sucul la maximum 5 minute dupa ce l-ati stors,
pentru ca lumina zilei distruge vitamina C.
Atentie
la painea industriala! Nu este chiar asa de lipsita de lipide pe cat se spune. In ea sunt adaugate
grasimi, cel mai adesea sub forma de ulei hidrogenat, pentru a-i ameliora
gustul si a-i prelungi durata de conservare.
Peste,
pentru Omega 3.
Substitut ideal pentru carne, pestele, mai ales cel oceanic, contine acizi grasi
Omega 3, care duc la scaderea colesterolului „rau“. Ideal ar fi sa mancam de
trei ori pe saptamana - de preferinta macrou, ton, somon proaspat, sardele in
conserva.
Ulei de
peste - se iau
doua capsule de 1000 mg pe zi. Contin formele cele mai active de acizi grasi
Omega 3.
Ceapa
rosie. Este bogata
in sulf, care creste nivelul colesterolului „bun“, si inquercetina, un
antioxidant care combate LDL-ul. Ceapa rosie isi datoreaza culoarea
flavonoidelor, de asemenea benefice pentru organism.
Semintele
de in. Sunt o
sursa bogata de Omega 3 si de fibre solubile. Dupa ce sunt date prin rasnita de
cafea, amestecati-le cu iaurt si cu cereale, la micul dejun. Un studiu realizat
recent in Olanda a dovedit ca inul - 2 linguri de seminte pe zi - duce la scaderea
colesterolului cu aproximativ 18%! Mestecati-le bine, caci nefaramitate
suficient, strabat tubul digestiv fara a-si delivra continutul.
Consumati grasimi „bune“
Uleiul
de masline.
Numeroase studii au dovedit ca el scade valorile LDL-ului (colesterolul rau) si
le creste pe cele ale HDL-ului (colesterolul bun). E suficient sa consumam 2
linguri de untdelemn de masline pe zi, pentru a scadea nivelul colesterolului,
in mod semnificativ, intr-o singura saptamana. Utilizati-l cat mai frecvent,
atat la gatit, cat si in preparatele netrecute prin foc.
Fructe
cu coaja tare.
Sunt foarte bogate in grasimi nesaturate, deci si in Omega 3. Mai ales nucile si
migdalele produc scaderea colesterolului. Mancati in fiecare zi un pumn de
fructe, pe post de desert, inlocuind prajiturile. Dar nu exagerati, pentru ca
sunt bogate in calorii.
Cruce peste grasimile rele
Renuntati
definitiv la alimentele ce contin grasimi saturate, principala sursa de
colesterol: mezeluri (cu exceptia suncii slabe), carne grasa de porc, vita,
oaie, branzeturi grase si fermentate.
Daca nu
puteti renunta la carnea rosie, alegeti vanatul. Carnea de cerb, de mistret sau
de caprioara e mult mai putin grasa decat cea de vita. Ca sa se inmoaie, marinati-o
48 de ore, inainte de a o consuma.
Alegeti
produse lactate usoare: lapte degresat, branza de vaci, iaurt fara grasimi.
Usturoiul. Incercati sa consumati in fiecare
zi cel putin un catel de usturoi. Bulbii contin un compus al sulfului numit
alicina, care raspandeste un miros neplacut, dar scade semnificativ
colesterolul.
O bautura anti-colesterol
Pentru a
prepara o bautura anti-colesterol, varsati o cana de lapte de soia in bolul
mixerului, adaugati doua linguri de seminte de in inmuiate in prealabil, si
cateva fructe rosii, proaspete sau congelate. Mixati toate ingredientele.
Proteina din soia si semintele de in fac sa scada nivelul colesterolului rau si
il ridica pe cel bun, in vreme ce fibrele continute in fructele rosii duc la scaderea
valorilor generale ale colesterolului.
Alte metode de scadere a colesterolului
Un tratament naturist deosebit
de eficient pentru reducerea colesterolului este uleiul de germeni de porumb,
cu conditia ca acesta sa fie utilizat in stare naturala, deoarece prin prajire
sau fierbere isi pierde proprietatile curative. In consecinta, il puteti folosi
cu succes atat la salate, precum si la mancaruri gatite, dar in acest caz
uleiul se va adauga la sfarsit, dupa prepararea lor prin fierbere.
De trei ori pe zi, cu 30 de
minute inainte de masa, se inghite cate o lingurita cu boabe de mustar (se gasesc
la Plafar). Le puneti pe limba si le luati ca pe medicamente, cu apa, fara a le
zdrobi. Dupa circa trei saptamani, colesterolul va ajunge la normal, iar dupa
circa 4 luni, si lipidele din sange se normalizeaza.
Un foarte bun remediu naturist
este ceaiul de ventrilica. Se beau doua cani pe zi, infuzie preparata din o
lingurita la cana. Nu in ultimul rand, consumati f.f. multa salata verde, dar
de la tarani, netratata cu ingrasaminte chimice. Daca nu va place salata,
preparati-va o tinctura din ea: in 1/2 litru alcool rafinat de cereale (50gr.)
se pun 300-400 g frunze foarte verzi si mijlocii ca marime (nu capatani ingrasate
artificial). Se lasa sapte zile la macerat, scuturandu-se din cand in cand. Se
filtreaza si se iau cate 30 de picaturi, de trei ori pe zi, diluate cu ceai de
ventrilica sau patlagina.
Cumparati lamai de marimea unui
ou maricel. In fiecare zi, taiati una in jumatate. O parte o stoarceti intr-un
pahar, cealalta o taiati marunt si o puneti la fiert in 1/4 l apa plus o
lingurita de zahar. Se lasa sa fiarba la foc mic pana cand coaja se inmoaie, dupa
care se ia, se scurge bine si se amesteca cu sucul pus in pahar. Continutul se
imparte in jumatate. O parte se ia dimineata, cu o jumatate de ora inainte de
masa, cealalta se ia cu o jumatate de ora inainte de masa de pranz. Urmati reteta
doua-trei luni, apoi mergeti la control. Un tratament folosit din batrani: reteta
cu bob. Se fierb 30 de bobi, se decojesc si se consuma cu 30 de minute inainte
de masa de pranz. Cura dureaza o saptamana. Rezultatul e uimitor.
Rodica Demian
Formula
As