Boardul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a
decis, pe 7 ianuarie, majorarea dobanzii cheie cu 0,5% pana la 8%, ingrijorat
de avansul considerabil al consumului,
care urca preturile si adanceste deficitul
extern, intr-un context extern nefavorabil.
Majorarea dobanzii cheie la 8%, anticipata de
analistii din piata, reprezinta a doua etapa de inasprire a politicii monetare,
dupa ce, pe 31 octombrie, banca centrala ridicase deja principalul instrument
al politicii sale cu jumatate de punct, pana la 7,5%.
In comunicatul in care anunta deciziile
consiliului de administratie, banca centrala a precizat ca este mentinut
nivelul actual al ratelor rezervelor minime obligatorii, de 20% din pasivele in
lei ale bancilor si de 40% din cele in valuta. De asemenea, banca centrala va
continua gestionarea ferma a lichiditatii de pe piata monetara prin intermediul
operatiunilor de piata.
„Analiza celor mai recente date statistice
releva in continuare o dinamica inalta a cererii interne ca urmare a
expansiunii investitiilor, dar si a mentinerii consumului la un nivel
nesustenabil, in conditiile intensificarii ritmului de crestere a creditului
acordat sectorului privat, mai ales a celui in valuta“, se spune in comunicatul
BNR, care aminteste ca principal factor al cererii mari de pe piata romaneasca
cresterea puternica a veniturilor populatiei, intr-un ritm care il depaseste pe
cel al productivitatii muncii. Or, decalajul dintre avansul salariilor si cresterea
productivitatii muncii, „pe langa presiunile asupra nivelului agregat al preturilor,
a accentuat si riscurile de deteriorare a competitivitatii externe“, se arata
in comunicat.
Mentinerea cererii la un nivel necompensat de
oferta romaneasca de bunuri si servicii are doua efecte principale, care
constau in deteriorarea balantei extere de plati si stimularea inflatiei, care
a sarit cu aproape 2% din tinta BNR, dupa ce in noiembrie indicele anual al preturilor
de consum a ajuns la 6,67%.
BNR, care si-a fixat o tinta de 4% plus sau
minus 1% pentru 2007, a asistat, astfel, pentru a doua oara de la adoptarea
acestei politici la ratarea tintei, dupa ce, in 2005, inflatia de la finalul
anului de depasit cu putin marja superioara a intervalului tintit, de 6,5-8,5%.
Dincolo de puseul inflationist de la finalul lui 2007, cauzat in special de
scumpirea alimentelor si de cresterea tarifelor la servicii - ca efect al
deprecierii leului, decizia de luni a BNR are scopul de a asigura, intr-o
perioada electorala, atingerea tintelor de inflatie pe 2008 – de 3,8% – si pe
2009 – de 3,5%, ambele incadrate de un interval de variatie <acceptat“ de
1%. De altfel, BNR a tinut sa precizeze ca isi mentine aceste tinte si ca are
incredere ca pot fi atinse, daca inasprirea politicii monetare este insotita de
politici fiscale restrictive. „Mentinerea tintelor de inflatie convenite
impreuna cu guvernul - 3,8% pentru 2008 si 3,5% pentru 2009, cu un interval de
variatie de plus/minus un punct procentual – si aplicarea unui mix restrictiv
de politci economice va determina ancorarea eficace a anticipatiilor agentilor
economici si ale populatiei in contextul incertitudinilor ce afecteaza mediul
economic international“, se arata in comunicatul BNR.
Comunicatul bancii centrale contine si un apel
la mentinerea unor politici fiscale si salariale suficient de restrictive. „In
acest context, este esential ca plasarea temporara a ratei anuale a inflatiei
in afara intervalului de variatie sa nu
genereze relaxari ale politicii salariale si fiscale. Restrictivitatea
intregului mix de politici economice va contribui la atingerea tintelor de
inflatie stabilite impreuna cu guvernul si asigura revenirea inflatiei pe o
traiectorie descendenta si concomitent cu o crestere economica sustenabila pe
termen mediu“, se mai spune in comunicat. BNR aminteste ca perioada actuala
este marcata de riscuri in crestere legate de economie si de perceptia
investitorilor straini, care inrautatesc perspectivele privind inflatia, iar
cheltuielile mai mari dintr-un an electoral aduc riscuri suplimentare.
„Perspectivele inflatiei pe termen scurt s-au inrautatit in contextul amplificarii
riscurilor macroeconomice, cu precadere a celor legate de politica veniturilor si
majorarea cheltuielilor bugetare in perioada electorala, precum si a
incertitudinilor referitoare la atitudinea investitorilor fata de pietele
emergente“, se arata in comunicat. Banca centrala arata, de altfel, explicit ca
decizia de luni se inscrie in politica de contracarare a presiunilor inflationiste
si mentioneaza ca „va monitoriza vigilent evolutiile indicatorilor
macroeconomici, pe plan intern si international, si perspectivele acestora“.
Dupa anuntarea deciziei BNR, pe 7 ianuarie, la ora 12:30, leul s-a apreciat
brusc cu peste un ban (0,3%), de la 3,5930 lei/euro la 3,5777 lei/euro si se
mentinea, la ora 13:40, la cotatii de sub 3,58 lei/euro. Urmatoarea sedinta de
politica monetara a consiliului de administratie al BNR va avea loc pe 4
februarie, cand va fi analizat si aprobat noul raport trimestrial asupra inflatiei.
(NewsIn)