Temerile s-au adeverit: Alexei Miller, CEO Gazprom, a anuntat ca pretul petrolului va depasi, „in curand“, pragul de 250 de dolari pe baril, iar la gazele naturale ar putea ajunge la finalul anului 2008 la 500 de dolari/mia de metru cub. Acum doi ani, Miller castiga la Gazprom circa doua milioane de dolari pe an.
„Traim o perioada caracterizata de transformari structurale in piata energetica, ceea ce va aduce preturi schimbate radical“, este declaratia lui Miller pentru Financial Times.
Aceasta informatie vine pe fondul temerilor tot mai accentuate fata de o recesiune economica in cele mai puternice economii occidentale.
Miller s-a intalnit recent cu presedintele Azerbadjanului, interesul oficialului rus fiind legat de zona de gaze naturale. Aceeasi tema a fost abordata si de catre presedintele rus Dmitri Medvedev in Turkmenistan, acesta declarand ca vrea sa majoreze aprovizionarea cu gaze naturale turkmene. „Vom discuta conditiile comerciale ale livrarilor si conditia de baza este un pret orientat catre pretul mediu al gazelor naturale pe piata europeana“, a precizat Miller.
Rusia este principalul cumparator de gaze din Turkmenistan, insa il procura pana in prezent la un pret cu mult sub media pietei. In 2008, pretul gazelor a crescut la 130 dolari/1000 metri cubi in primul trimestru, si a continuat sa creasca pana la 150 dolari/1000 metri cubi, in al doilea trimestru. Cu o productie de 72,3 miliarde metri cubi in 2007, dintre care 20 miliarde reprezinta consumul intern, Turkmenistanul trebuie sa-si majoreze considerabil productia, pentru a intruni cererea. Cu ochii atintiti la declaratiile strategice ale Gazprom, UE este tot mai convinsa ca trebuie sa se elibereze de dependenta fata de Rusia in privinta aprovizionarii cu gaze. Fostul director al Agentiei Internationale pentru Energie, Yves Mandil, declara ca e necesar sa avem supletea ce ne lipseste, printr-o mai mare eficienta energetica, prin recurgerea la gazul natural lichefiat, la energiile regenerabile, la nuclear. „Cred ca trebuie sa iesim din contradictia in care chiar noi ne-am bagat. Pe de o parte suntem speriati de ideea lipsei gazului rus, iar pe de alta parte suntem agresivi verbal fata de Rusia“, a subliniat Mandil. „Sa renuntam sa mai provocam suveranitatea Rusiei pretinzand sa-i dictam conduita energetica pe teritoriul ei“, a conchis el.
Anca Sohoreanu