„Pentru a ne bate cu celelalte banci
importante, ar trebui sa avem aceleasi arme legislative“ - declara Radu Ghetea,
presedintele CEC
Top Business: Domnule presedinte, infuzia de
capital primita de CEC din partea Ministerului Finantelor, in decembrie 2006,
de 500 milioane de lei, a facut obiectul unor discutii intre autoritatile
romane si Comisia Europeana pe tema ajutorului de stat. Ati primit rezultatele
oficiale din partea Comisiei?
Radu Ghetea: De acest subiect se ocupa
actionarul CEC, respectiv Ministerul Finantelor, dar eu nu am primit informatii
ca analiza specialistilor Comisiei Europene s-ar fi incheiat.
T.B.: La inceput de mandat ati declarat ca CEC
e posibil sa aiba nevoie, pana in 2009, de o noua infuzie de capital din partea
actionarului. Ce face ca CEC sa solicite din nou bani?
R.G.: Infuzia de capital nu trebuie privita ca
un ajutor de stat. In general, se confunda putin aceasta problema a majorarii
capitalului cu infuzia de capital. In bancile in care am lucrat, majorarile de
capital au avut loc cu o ritmicitate aproape incredibila, si ma refer la
perioada cand BNR a luat hotararea ca bancile comerciale sa ofere credite in
valuta de cel mult trei ori fondurile proprii ale bancilor. Atunci, multe banci
s-au dus imediat la actionarii lor si au prezentat situatia foarte clar: „daca
vreti sa lucram eficient, sa dam credite mai multe, sa crestem profitul, atunci
dati-ne capital“. Ca alternativa, acestea au primit bani si sub forma de
imprumuturi subordonate, astfel incat problema a fost solutionata rapid. Este
un exemplu relevant, pentru ca aceasta procedura nu a fost catalogata ca
ajutor, pentru ca nici nu este. Decizia apartine intotdeauna actionarului. A
fost o perioada, pana prin 2004, cand actionarii bancilor cu capital strain au
considerat ca nu se impune sa se distribuie dividende, intregul profit ramanand
la dispozitia bancii. O majorare de capital, de fonduri proprii inseamna ca
mentii banca la nivelul cerintelor pietei si nicidecum ca ii primesti ca
ajutor. Banca Bucuresti, la care am lucrat, pornise cu un capital de patru
milioane de dolari; cand am parasit Alpha avea peste 300 milioane euro. De unde
au venit acesti bani? De la actionar.
Majorarea capitalului bancii nu este ajutor de
stat
T.B.: Consiliul Concurentei preciza ca
renuntarea la dividende exclude orice elemente de ajutor daca statul se
comporta precum un investitor privat prudent. Este valabila situatia si in
cazul CEC?
R.G.: Statul a considerat necesar sa decida
majorarea capitalului bancii, pentru ca altfel CEC risca sa piarda in
continuare din cota de piata, care oricum ajunsese, la sfarsitul lui 2006, la
4% de la 10%. Cuvantul ajutor trebuie legat de o stare de faliment, de jena
financiara puternica, dar CEC nu se gasea in nicio astfel de situatie.
T.B. Privatizarea esuata si cazul FNI au
afectat imaginea bancii si rezultatele financiare. Sunt si acestea motive care
au contribuit la decizia Ministerului Finantelor de a opera majorari de
capital?
R.G.: Imbunatatirea unei imagini nu se rezolva
doar cu cresteri de capital. CEC trebuia sa primeasca acesti bani pentru a
investi in imagine, in produse bancare, in oameni. Era imposibil ca intreaga
suma sa fie suportata din fonduri proprii. Acest capital este mult mai
important pentru banci decat pentru societatile comerciale, pentru ca in
activitatea bancara performantele sunt masurate in mare parte de fondurile
proprii, pe cand la firme banii trebuie folositi imediat in productie.
Se stie ca institutiile financiare care s-au
aratat interesate de privatizarea CEC au analizat atent indicatorii financiari
ai bancii, care toti tin de marimea fondurilor proprii. Acesta este motivul
pentru care un bancher are grija ca aceste fonduri sa fie cat mai mari.
Majorarile de capital se intorc la stat ca
dividende
T.B.: Rezultatele financiare ale CEC arata ca,
in primele noua luni, s-a obtinut un profit net de 70 milioane lei, dublu fata
de aceeasi perioada a anului trecut. Poate fi folosit profitul la majorarea
capitalului bancii?
R.G.: Majorarea de capital se poate face
astfel: prin infuzie de capital nou (bani adusi de actionar sau prin listarea
bancii la bursa), sau prin renuntarea de catre actionar la dividendele
cuvenite. In Romania, legislatia impune ca orice societate cu capital de stat
sa plateasca dividende in proportie de 50% din profit, in fiecare an. Este o
masura legislativa contraproductiva, intrucat diminueaza eficienta majorarii de
capital: banii pe care-i primeste banca de la stat se intorc sub forma de
dividende. Este un alt element care franeaza performantele bancii intr-un mediu
concurential. Spun asta pentru ca actionarii bancilor cu capital privat din
Romania au un comportament de business, lasa cati mai multi bani bancilor pentru
ca acestea sa ofere un volum mai mare de credite, sa-si mareasca si cota de
piata etc. In general, dupa o majorare de capital, actionarii nu asteapta
dividende.
Noi respectam legea, dar vom incerca sa
convingem legiuitorul ca e necesar sa schimbe normele legislative, astfel incat
si CEC sa beneficieze de aceleasi masuri bancare.
T.B.: Prin imprumuturile acordate, BERD are
posibilitate sa devina actionar la CEC?
R.G.: Imprumuturile BERD au doua valente
importante pentru noi: sunt in valuta, ceea ce creste lichiditatea si volumul
creditelor in valuta si au o componenta de consultanta de care beneficiaza
angajatii CEC.
„Vom folosi atuurile CEC pentru a deveni
competitivi”
T.B.: La inceput de mandat ati precizat ca nu
e oportuna listarea CEC la bursa. Ati revenit asupra acestei decizii?
R.G.: Cand am fost numit presedinte al CEC am
prezentat o strategie, aprobata de actionar, prin care am stabilit ca pana in
2009, in principiu, nu se poate vorbi despre listarea CEC, de atragerea de
investitori strategici, de privatizarea bancii.
T.B.: Experienta dv. in bancile cu capital
strain, asociata cu cea de sef al Asociatiei Romane a Bancilor, a determinat
actionarul CEC, prin alegerea domniei voastre ca presedinte, sa apeleze la un
import de management pentru a moderniza si eficientiza singura banca a
statului. Cum va reusi CEC sa performeze in conditiile in care nu dispune de
aceeasi flexibilitate in decizii ca celelalte banci private?
R.G.: Este adevarat ca CEC nu se poate bate
din punct de vedere al capitalului, al fondurilor proprii si chiar total active
cu celelalte banci. ªi va explic de ce. Presupunem urmatorul scenariu: pe
fondul majorarii dobanzii de politica monetara, unele banci cu capital strain
apeleaza la bancile mama pentru un depozit in ideea de a-si mari fondurile
proprii. In secunda urmatoare, banca respectiva dispune de 100 milioane euro.
In paralel, CEC nu poate decat sa incerce sa atraga un depozit de la populatie,
sau sa mai plaseze un credit etc. Pentru a primi si noi bani de la actionar,
legea spune ca trebuie sa prinda aceasta suma in bugetul de stat, propunere
care trebuie aprobata, mai intai, de Parlament. Noi luptam pe aceasta piata cu
arme diferite, dar incercam sa folosim macar atuurile pe care le are CEC pentru
a deveni competitivi.
„Majoritatea bancilor isi vand societatilede asigurari”
T.B.: CEC se poate dezvolta, astfel incat sa
devina un grup financiar?
R.G.: Nu este o prioritate pentru banca
crearea grupului financiar. In momentul in care am preluat CEC stiu ca se
discuta atunci ca banca sa detina o societate de asigurari, o societate pentru
locuinte, de leasing, de brokeraj etc. In urma unei analize am constatat ca
prioritatile bancii sunt cu totul altele si nici nu intelegeam de ce trebuie sa
avem pe aceeasi strada o banca pentru locuinte care sa se numeasca tot CEC. Mai
mult, nu cred ca ar fi existat o legatura eficienta intre o banca de locuinte
si stat. In Romania, bancile de locuinte au succes si datorita faptului ca au
in spate banci cu traditie in domeniu. Or, CEC ar fi trebuit sa intre pe o
piata pe care inca nu o cunoaste. De altfel, si BCR a renuntat la o idee
similara.
T.B.: CEC a anuntat in acest an ca
intentioneaza sa cumpere societatea de asigurari Asiban, la care detine o
participatie de 25%, apoi s-a razgandit si a declarat ca prefera sa-si vanda
actiunile. Daca Asiban va realiza un profit de 10 milioane lei in 2007, asa cum
si-a propus, v-ar multumi acest rezultat?
R.G.: E adevarat ca la un moment dat CEC
intentiona sa cumpere Asiban, dar in conditiile in care multe grupuri financiare
si-au pus la vanzare societatile de asigurari, nu am considerat oportun sa
realizam aceasta investitie. Mai mult, prin cumpararea Asiban, multi indicatori
ai CEC s-ar fi diminuat, intrucat orice investitie de acest gen se scade din
fondurile proprii. Asiban ne-ar fi costat 150 milioane euro, bani care in loc
sa se adune la fondurile proprii, ar fi fost scazuti. Deocamdata, prioritatea
CEC este sa devina o banca moderna, eficienta, competitiva care sa se bata cu
cele mai mari banci din Romania.
„Vom crea un centru de colectare a datelor
despre fraudele bancare”
T.B.: Ati realizat acea baza de date
centralizata care sa va ofere informatii zilnice de la toate cele 1400 de
unitati ale CEC?
R.G.: Da. Acum primim la sfarsitul fiecarei
zile informatii cu toate datele din teritoriu, lucru care este foarte important
in luarea deciziilor. Inainte era dificil sa hotarasti azi pe cifrele de acum
2-3 zile in urma.
T.B.: Care este rata creditelor restante?
R.G.: Procentul de credite restante este sub
media pe sistemul bancar.
T.B.: In ultima vreme auzim tot mai des despre
persoane care au savarsit infractiuni de inselaciune si falsificare de
inscrisuri sub semnatura privata sau, mai nou, se fura chiar ATM. Cum se apara
CEC?
R.G.: De aceste fenomene nu putem scapa,
pentru ca pe masura ce se gaseste antidotul se descopera alte metode de
inselaciune si fraudare a bancilor. Sunt totusi optimist ca in Romania aceste
actiuni de hold-up de banca sunt foarte reduse. In cadrul Asociatiei Romane a
Bancilor am discutat cu viceguvernatorul Florin Georgescu si despre
posibilitatile de a intari masurile de securitate bancara. Noi am propus sa
cream un centru in care sa se adune toate informatiile legate de fraudele
descoperite de banci, astfel incat celelalte sa afle imediat si sa se poata
apara. Este o actiune de solidaritate de breasla extraordinara pe care o
promovam si o realizam.
(Anca Sohoreanu - Top Business)
