Cel putin 2.000.000 de romani din diaspora nu vor putea sa voteze la toamna. Acestora li se adauga cateva zeci de mii de studenti din tara care invata in alta localitate decat cea de domiciliu.
Foto: Cozile care l-au facut pe Basescu presedinte sunt acum interzise de lege Conform informatiilor primite de la Victor Dobre, secretar de stat in MIRA (Ministerul Internelor si Reformei Administrative), la alegerile parlamentare din toamna, dintre romanii din afara granitelor vor putea vota doar in jur de 190.000. „In evidentele noastre se afla, numarati bob cu bob, 190.000 de cetateni romani cu domiciliul in strainatate. Doar aceasta categorie de romani intra in evidentele MIRA. La ora actuala, acestia sunt romanii din afara granitelor care pot vota. In ceea ce priveste romanii care au resedinta in strainatate, nu intra in atributiile MIRA sa tina evidenta lor, este problema MAE”, ne-a declarat secretarul de stat Victor Dobre.
Grosul romanilor din strainatate nu il reprezinta insa cei care au domiciliul stabil in tara de adoptie, ci persoanele care sunt rezidente. Adica au documente care atesta ca au doar resedinta in statele respective. Din estimari neoficiale rezulta ca numarul romanilor cu resedinta in strainatate este intre doua si trei milioane. (In aceasta categorie nu intra capsunarii sau alti romani plecati la lucru in strainatate pe termene determinate - trei sau sase luni - n.a.).
Oficial nu se stie care este numarul romanilor cu resedinta in strainatate. Departamentul purtatorului de cuvant al MAE ne-a precizat ca nu are in atributii tinerea unei evidente a romanilor rezidenti in strainatate si ca Externele au doar rolul de „a intermedia“ intre romanii din strainatate si MIRA. Cum stim cine intra in evidentele MIRA, rezulta ca intre doua si trei milioane de romani din diaspora sunt efectiv pierduti intre cele doua ministere si nu se stie clar care e statutul lor de cetateni cu drept de vot.
Daca atributiile MAE si MIRA sunt confuze in ceea ce-i priveste pe romanii din diaspora, legislatia romana nu este deloc riguroasa in cazul cetatenilor autohtoni care nu stau in localitatea in care au domiciliul. Studentii sunt cel mai bun exemplu. Dintre cei peste 150.000 de caministi sau care stau in gazda, cel putin jumatate nu si-au facut vize de flotant. Si nimeni - pentru ca legislatia este confuza - nu ia vreo masura pentru reglementarea situatiei lor.
Si acest aspect are repercusiuni in privinta procesului electoral. Cum Legea electorala nu mai prevede, ca in anii precedenti, sectii de votare speciale pentru studenti (la alegerile din toamna, studentii caministi vor vota doar in sectiile arondate zonei in care au viza de flotant - n.a.), practic, cei fara viza nu vor putea vota in localitatile in care invata. In 2004, rezultatul alegerilor din Bucuresti a fost decis in buna masura si de voturile studentilor.
Sectiile de votare din Gara de Nord din Bucuresti, precum si cele organizate in diferite campusuri universitare au fost cele mai aglomerate din tara, cozile fiind, in unele cazuri, de sute de metri. In Occident nu se inregistreaza astfel de situatii. Nici un cetatean plecat din localitatea de domiciliu nu poate locui in alta parte daca nu are viza de rezident.
Legea electorala mareste confuzia
Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului contine prevederi extrem de confuze referitoare la modalitatile de vot pentru romanii aflati in afara granitelor si se refera cu precadere la cetatenii romani care au domiciliul in strainatate. De exemplu, la capitolul organizarea circumscriptiilor, legea spune ca se constituie „o circumscriptie separata pentru romanii cu domiciliul in afara Romaniei“, iar in privinta drepturilor electorale, alin. 3 al art. 3 are urmatorul continut: „Cetatenii romani cu domiciliul in strainatate beneficiaza de aceleasi drepturi privind participarea la alegeri ca orice cetatean roman...“. Chiar daca exista si unele trimiteri la rezidenti - doar in trei paragrafe din lege -, acestea sunt „taiate“ de principalele prevederi ale legii.
Lucian Gheorghiu - Cotidianul