
Cei care obisnuiesc sa calatoreasca in Statele Unite ale Americii, tara in care se intra cu viza (viza care se obtine foarte greu si la care n-au acces cu siguranta persoanele amprentate acum in Italia) au patit, desigur, ce-am patit si eu, evident o singura data si obligatoriu prima data dupa 11 septembrie 2001. Am fost in SUA de multe (chiar de foarte multe) ori, incepand din primavara lui 1990, cand am construit prima publicatie in paginile careia elemente semnificative din presa romaneasca, inclusiv din cea editata de mine, erau prezentate publicului american si, imediat dupa 11 septembrie 2002, mai ales ca aveam o viza valabila pentru cinci ani, am fost efectiv socat cand ofiterul care mi-a preluat documentele pe aeroportul Kennedy, mi-a introdus fara menajamente degetul intr-un utilaj pe care nu-l stiam si mi-a sticlit pe la ochi o alta smecherie, explicandu-mi calm ca sunt OK si ca, acum, banca lor de date are amprenta si retina mea. Sa le fie de bine, mi-am zis, si, mai ales ca nici nu duruse, mi-am vazut de treburi. Intelegeam ca, dupa povestea cu Bin Laden, oamenii se apara si mi se parea, cum mi se pare si acum, ca e normal ca o societate sa se mai si protejeze. Evident, sosirile si plecarile in si din SUA nu mai sunt asa simple, te mai descalta cate unul, iti mai desface bagajele altul, dar eu nu injur efectele (mijloacele suplimentare de securitate) ci cauza care a produs acest exces. De altfel, o cunostinta din New York, un libanez (american la a doua generatie) la care, de ani buni, mancam foarte bine, injura si el tot cauza, chiar daca venea de la coreligionari de-ai sai, si nu efectul (restaurantul sau se golise de clienti).
Iata de ce nu prea inteleg supararea unora (care nici nu sunt in chestie) pe decizia autoritatilor italiene de a amprenta nomazii (care, altfel, nici nu au cum sa fie identificati). Americanii i-au amprentat pe toti cei care le intra in tara si n-a protestat nimeni. E treaba autoritatilor italiene sa protejeze statul pe care-l reprezinta. Probabil ca supararea vine de la oarece discriminare care a fost perceputa, daca-i amprentau italienii pe toti, cum fac americanii, nu se mai supara nimeni.
Nu stiu de ce, dar imi vine sa cred ca se va impune ca UE sa-i amprenteze pe toti cei care viziteaza batranul continent si, ca sa nu incurce borcanele, sa purceada, mai intai, la identificarea si amprentarea acelora (nu foarte multi) dintre locuitorii (nu le putem zice cetatenii pana nu-si scot actele) sai care traiesc ca la inceputurile civilizatiei. Iar cu discriminarea s-o lasam mai moale, ca ea nu se confunda cu lupta de clasa. Se impune alfabetizarea doar a analfabetilor, nu si a academicienilor, acordarea insulinei doar celor diabetici, nu si celor sanatosi, a protezelor doar celor cu picioare lipsa, celorlalti le-ar creste prea multe etc. etc. Asa ca, daca nu protestara tiganii ca-i amprentara (daca le dadeau cate zece euro, se amprentau de mai multe ori, pun pariu!), e cel putin comic sa vezi oameni in toata firea (era sa zic in toate mintile, dar nu vreau sa fac discriminari) cum se jeluiesc, exact cu aceeasi manie mioritica pe care o etalau cand acuzau U.E. ca vrea sa ne puna placute de identificare la capre. Pana la urma, la capre s-a putut, asa ca baiul sta in faptul ca a inceput la Roma ceea ce era de asteptat sa inceapa la Bruxelles.
Nota Autorului: Habar n-am daca Basescu le-a zis italienilor sa-si vaza de amprentare, dar daca-a facut-o, bine grait-a.
Prof. Constantin Dumitru - Redactor Sef Top Business, Bucuresti