La recenta intalnire
dintre guvernatorul BNR, Mugur Isarescu si invitatii sai din mediul bancar,
organizata de FinMedia, oficialul BNR a remarcat faptul ca, desi si-ar dori un
deficit de cont curent injumatatit nu e cazul sa se actioneze brusc.
Nici macar o reducere pana la un nivel
sustenabil de 10% nu trebuie operata prin miscari bruste pentru ca pana la urma
totul se rasfrange negativ tot in economia care duduie si in nivelul de trai.
Pentru a cobori incet incet acest indicator ce ne indeparteaza de euro ar fi
necesara in primul rand o reducere a vitezei de crestere a creditelor de consum
accesate de populatie.
Acest deficit optim
de cont curent care s-ar situa in jurul a 7% din produsul intern brut (PIB)
este nivelul echivalent al investitiilor straine directe: „Aproximativ o
jumatate din deficitul de cont curent este acoperit de investitiile straine
directe, restul provenind din consum“, a mentionat Isarescu. Anul trecut,
deficitul de cont curent al Romaniei a crescut cu 66,1% fata de 2006 pana la 16,87
mi-liarde euro, valoare care echivala cu 13,9% din PIB-ul din 2007, de 404,7
mi-liarde lei (121,43 miliarde euro).
Declaratiile din
ultimele luni ale oficialilor bancii centrale indica faptul ca institutia
estimeaza, pentru acest an, o plafonare a deficitului de cont curent la nivelul
de anul trecut sau chiar o usoara scadere ca pondere in PIB.
<Investitiile
straine directe din acest an vor fi de cel putin 7 miliarde euro, iar in
conditiile in care ritmul de crestere a exporturilor il depaseste pe cel al
importurilor, ar trebui ca deficitul de cont curent sa fie sub 14% din PIB in
2008“, declara, in 19 iunie, directorul adjunct al directiei de statistica din
cadrul BNR, Constantin Chirca. Investitiile straine directe in Romania au
scazut anul trecut cu 22,3% pana la 7,07 miliarde euro si au acoperit deficitul
balantei de plati in proportie de doar 41,9%. Cresterea economica a Romaniei ar
putea depasi nivelul de 8% in acest an si ar fi puea fi peste 7% chiar fara
contributia unui an agricol foarte bun, asa cum se anunta 2008, a declarat
vineri, 27 iunie, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
in primul trimestru
al acestui an, economia Romaniei a crescut peste asteptari, cu 8,2% in termeni
reali fata de acelasi interval din 2007, sustinuta in special de avansul constructiilor
si serviciilor. Consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, declara in 24
iunie ca un an agricol foarte bun ar putea contribui cu 1–2 puncte procentuale
la cresterea econo-mica in 2008, care ar putea depasi 7%, nivel peste
estimarile bancii centrale. Guvernatorul bancii centrale a avertizat, insa, ca
o crestere economica accelerata este favorabila atata timp cat nu extenueaza
resursele economiei. in caz contrar, supraincalzirea economiei duce la
dezechilibre externe si la inflatie, a mentionat Isarescu.
Scumpiri lente la
credit
La acelasi eveniment,
presedintele ARB Radu Gratian Ghetea a declarat ca bancile nu vor scumpi pe
termen scurt creditele in lei ca urmare a majorarii dobanzii cheie la 10%
deoarece acestea si-au ajustat deja costurile pentru perioada urmatoare in urma
cresterilor anterioare de dobanda aplicate de BNR: <Bancile nu urmaresc
restrictionarea creditarii, ci atragerea a cat mai multor clienti. Nu vom vedea
in perioada urmatoare cresteri ale dobanzilor la credite in lei deoarece
bancile au facut deja ajustarile in urma majorarii dobanzii de politica
monetare anterioare“, a precizat presedintele Asociatiei Romane a Bancilor
(ARB). De la sfarsitul lunii octombrie pana in prezent, Banca Nationala a
Romaniei (BNR) a aplicat sase majorari succesive de dobanda, care au adaugat in
total trei puncte procentuale dobanzii de politica monetara, pana la 10% pe an.
in acest sens seful bancii centrale a amintit ca, spre deosebire de bancile
comerciale, care urmaresc profitabilitatea, banca centrala are ca scop
asigurarea stabilitatii macroeconomice. Din acest motiv, BNR urmareste sa
limiteze viteza de crestere a creditarii pe care o considera excesiva, insa nu
vizeaza o stopare sau o reducere a creditarii. <Trebuie sa actionam asupra partii
de cerere si sa limitam consumul prin stimularea economisirii, ceea ce se
intampla deja prin cresterea dobanzilor la pasive, a mai explicat Isarescu.
Guvernatorul BNR a
intarit comentariile prezentate in comunicatul oficial publicat dupa decizia de
majorare a dobanzii cheie spunand ca banca centrala va folosi toate masurile pe
care le are la dispozitie pentru a readuce inflatia pe o panta descendenta.
<Acesta este unul
dintre momentele in care parghiile politicii monetare au ajuns la o eficienta
limitata si din acest motiv este nevoie de sprijinul politicilor
bugetar-fiscale si al politicilor structurale, de reforma sau de crestere a
producti-vitatii muncii“, a adaugat Isarescu.
Bancherii vor sa dea
lei,
romanii cer euro
Sistemul bancar se
confrunta momentan cu un paradox: desi atat banca centrala cat si bancile
comerciale sunt avantajate si vor sa dea credite mai mult in lei, romanii cer
imprumuturi in valuta. Creditarea in lei este mai profitabila pentru banci
decat cea in valuta, insa bancilor le este mai greu sa se angajeze pe termen
lung pentru imprumuturi in lei, deoarece dobanda de referinta este mult mai
volatila in Romania, a spus presedintele Alpha Bank Romania, Sergiu Oprescu:
„Clientii sunt cei care cer in acest moment credite in valuta. Pentru banci,
este mai profitabil sa dea imprumuturi in lei, insa problema este ca nu avem o
dobanda de referinta suficient de stabila ca sa fie favorabila creditarii pe
termen lung“, a spus Oprescu, la o dezbatere cu reprezentanti ai sistemului
bancar pe tema creditarii. Presedintele Alpha Bank a precizat ca, in Romania,
perioada medie de acordare a unui credit este sub media europeana. <Noi avem
aproximativ 40% credite pe termen scurt, in UE media este de 30%. in Romania,
creditele pe termen mediu reprezinta 30%, in UE - 20%. Astfel, noi avem, pe
termen lung, 25-30% din volumul de credite pe teremen lung, in timp ce, in UE,
portofoliul de imprumuturi pe termen lung este 50% din total“, a mentionat
Oprescu. El a aratat ca nu se poate discuta de credite bancare fara a face
distinctia intre acestea si fara a face o comparatie cu alte tari din Uniunea
Europeana. Astfel, daca in Romania cre-ditele de consum sunt predominante
(circa 77% din total), in alte tari din UE, acestea reprezinta doar in jur de
13%.
De asemenea,
creditele contractate prin card de credit reprezinta in Romania circa 3% din
totalul imprumuturilor, in timp ce in UE, media este de 16%. in acelasi timp,
doar 20% din creditele contractate in Romania sunt ipotecare, in timp ce in UE
acestea reprezinta 70%. Oprescu a mai spus ca trebuie subliniata distinctia ca,
in Romania, creditele de nevoi perso-nale garantate cu ipoteca sunt incluse in
segmentul creditelor de consum, ceea ce ar insemna ca, daca ar fi incluse in
randul creditelor ipotecare, ponderea acestora in total ar ajunge la 37%.
Norel Moise