Pentru autorii legii uninominalului, romanii din diaspora fac cat locuitorii din judetul Covasna.
Baremul de reprezentare stabilit de lege pentru cele peste doua milioane de romani este aberant: patru deputati si doi senatori.
Legea nu a rezolvat insa problemele grave cu care se confrunta
conationalii de peste granite: prea putine sectii de votare, situate la
sute de kilometri unele de altele, unde romanii stau la coada ca sa
apuce sa voteze.
Cifre care dovedesc aberatia
12% din cetatenii romani sunt plecati in strainatate.
70.000 de cetateni cu drept de vot aflati pe teritoriul Romaniei trimit un deputat in parlament.
1,2% din locurile din parlament sunt decise de romanii din diaspora.
400.000 de romani cu drept de vot aflati peste hotare trimit un deputat in parlament.
Doar patru deputati si doi senatori reprezinta peste doua milioane de romani
Uninominalul a lasat nerezolvate doua probleme grave: nu se poate vota
in strainatate pentru ca nu sunt suficiente sectii, iar cand se voteaza
nu conteaza.
Legea votului uninominal stabileste un barem de reprezentare aberant
pentru cele peste doua milioane de romani din diaspora: patru deputati
si doi senatori. Bucurestenii, in numar de 2.070.235 , vor avea 40 de
parlamentari (28 de deputati si 12 senatori).
Presedintele comisiei pentru elaborarea Codului electoral, Mihai
Voicu (PNL), a precizat ca s-au luat in consideratie datele legate de
prezenta romanilor de peste hotare la alegeri.
„In cel mai mic judet din Romania, Covasna, vin la vot 80.000-100.000
de cetateni si acestia vor avea patru deputati si doi senatori. In
diaspora, niciodata nu au votat mai mult de 55.000 de romani", a
argumentat Voicu. Acesta incearca sa justifice limitarea votului
diasporei prin cei care participa, si nu prin cei care sunt
reprezentati in parlament, adica toti cetatenii Romaniei.
Cei sase parlamentari de Covasna vor reprezenta circa 200.000 de
cetateni. Comparativ, peste doua milioane de romani de peste granite
vor fi reprezentati tot de patru deputati si doi senatori.
Colegiile, impartite pe continente
Comisia nu a putut trece la delimitarea colegiilor pentru diaspora din
cauza intereselor politice majore. Presedintele comisiei a invocat
nevoia implicarii in proces a unor foruri mai inalte, precum Ministerul
Afacerilor Externe sau chiar guvernul. Potrivit lui Mihai Voicu,
decuparea colegiilor s-ar putea face respectand impartirea pe
continente. „Spre exemplu, cele doua Americi ar putea fi grupate
intr-un colegiu, Europa ar putea avea doua si asa mai departe. Insa nu
imi e deloc clar cum am putea face acest lucru", a spus deputatul PNL.
Senator de America si restul lumii
Toate partidele vor propune candidati la cele 6 posturi de parlamentari
pentru romanii de peste granite. In PDL, cel mai vehiculat nume pentru
deputatul in colegiul spaniol este William Branza. El sta de trei ani
in Spania, finanteaza din buzunarele proprii trei cabinete in Madrid,
Castellon si Malaga.
Branza crede ca 6 parlamentari sunt prea putini. "Numai in Spania,
traiesc 780.000 de romani. Spania si Italia ar fi trebuit sa aiba
fiecare minimum patru deputati si un senator", spune el. Branza crede
ca delimitarea colegiilor este absurda: "Ar trebui sa avem un deputat
de Spania, un deputat de Italia, un deputat pentru restul Europei,
inclusiv Germania si Franta, si un deputat de America, Japonia si
Canada.
Un senator ar trebui sa se ocupe de Spania, Italia si restul Europei,
iar cel de-al doilea, de America, Canada si restul lumii". „Cum se va
ocupa un singur om de 600.000 de oameni, cifra oficiala a romanilor din
Italia?", se intreaba William Branza.
Circumscriptii imposibil de parcurs
Distantele intre romanii raspanditi intr-un colegiu pe mai multe
continente sunt, evident, imposibil de parcurs. "Nu stim cu siguranta
nici cati romani sunt in America.
Din cate stiu, sunt 5.000 de romani in New York, 1.000 in Michigan,
10.000 in Atlanta si, iarasi, exista o comunitate mare de romani
impartita in Vancouver si Quebec", spune Branza, care observa ca in
afara alcatuirii unui recensamant, senatorul de America si restul lumii
ar trebui sa se deplaseze intre cei pe care ii reprezinta si eventual
sa ajunga din cand in cand si pana in Japonia.
El crede ca este nevoie un statut al parlamentarului roman in
strainatate, deoarece cheltuielile intr-o circumscriptie de afara sunt
foarte mari .
Ar trebui sa avem un deputat de Spania, unul de Italia, unul pentru
restul Europei, inclusiv Germania si Franta, si un deputat de America,
Japonia si Canada
William Branza,
deputat
Cum se voteaza in Occident
Franta – Francezii din strainatate voteaza prin doua proceduri. Prin
procura sau direct la ambasada, dar numai in cazul alegerilor
prezidentiale, europene sau referendumuri.
Marea Britanie – Rezidentii din afara teritoriilor britanice au dreptul
sa desemneze pe altcineva sa voteze in locul lor (sistemul "proxy"),
sau sa isi exercite dreptul de vot prin posta.
Germania – Cetatenii germani din strainatate pot vota prin posta sau prin procura.
SUA – Americanii care locuiesc in strainatate si doresc sa voteze se
pot inregistra on-line la Programul de Asistenta Federala a Votului si
primesc un carnet de alegator, cu care isi pot exercita dreptul de vot
in ziua alegerilor.
Peste doua milioane de romani inghesuiti in 100 de sectii de vot
Romanii din diaspora nu au avut niciodata conditii in care sa isi poata exercita dreptul constitutional de a vota.
Sectiile de votare sunt prea putine, aproximativ 100 pentru toti
romanii de peste hotare, in conditiile in care doar in Spania si Italia
sunt prezenti peste 1.600.000 de romani (un milion in Spania si 600.000
in Italia). In plus, sectiile, organizate in consulate sau ambasade,
sunt foarte departe de cetatenii romani, uneori la distante de sute de
kilometri.
Lipsa unui sistem de vot electronic sau prin corespondenta face ca
prezentele la vot sa fie foarte mici, insa partidele nu sunt de acord
sa implementeze un sistem care sa incurajeze participarea la vot.
Parvulescu: „Cifra este rezonabila"
Patru mandate de deputati si doua de senator reprezinta o cifra
rezonabila pentru reprezentarea romanilor din diaspora in conditiile in
care la referendumul din 2007 participarea acestora la vot a fost de
aproape 80.000, sustine Cristian Parvulescu, unul dintre initiatorii
uninominalului.
"Pentru romanii din strainatate, participarea la astfel de alegeri e un
lux. Presupune costuri foarte mari, de vreme ce nu pot vota decat la
ambasade si consulate. Cand se vor asigura si alte conditii, precum
votul electronic sau prin corespondenta, atunci vom putea rediscuta
toata situatia de reprezentare", a explicat Parvulescu. Intrebat de ce
nu se asigura asemenea facilitati Parvulescu a aratat spre factorii
politici.
„Noi am propus in cadrul negocierilor introducerea votului prin
corespondenta sau, experimental, al celui electronic. Nu am obtinut
nimic de la partidele politice. Au invocat insecuritatea unor asemenea
modalitati de vot", a precizat analistul.
Ministerul de Externe, precaut
MAE asteapta hotararea de guvern privind colegiile pentru organizarea
alegerilor parlamentare, in sistem uninominal, dupa cum declara
purtatorul de cuvant al Externelor, Cosmin Boiangiu. In principiu, se
va vota in aceleasi sectii de votare, folosite si la precedentele
scrutine, adica la sediile consulatelor si ambasadelor.
Purtatorul de cuvant nu a comentat decuparea colegiilor pe mapamond. El
a precizat ca, la trimiterea buletinelor de vot, MAE ia in calcul
datele despre cum au votat romanii in alegerile anterioare.
Bogdan Costache, Marius Vulpe, Oana Iurascu - Adevarul