NOUA REVOLUTIE AGRARA „Lanurile de motorina“ ne iau grâul de la gura
In plina criza alimentara globala, agricultura Romaniei intra intr-o
noua era: rapita si soia pentru carburanti „musca“ din graul pentru
paine.In Romania, cerealele energetice
(rapita, soia, floarea-soarelui)
folosite in obtinerea
biocombustibililor, inghit
suprafete tot mai mari, in timp ce
culturile si productiile de grau si
porumb scad vertiginos. La rapita,
ascensiunea e fulminanta: in doar
doi ani, suprafetele insamantate
s-au triplat. La baza fenomenului
stau chiar subventiile de stat, care
incurajeaza infiintarea de culturi
tehnice, in detrimentul celor
alimentare. In paralel, industria
biocombustibililor se dezvolta in
ritmuri fara precedent.
Pe termen scurt, noua „revolut
ie agrara“ plaseaza Romania la
extreme: importam graul pentru
paine, dar devenim jucatori-cheie
in exportul de biocarburanti. In
timp, situatia s-ar putea accentua.
Evaluari opuse
Paradoxal, daca specialistii din
Ministerul Agriculturii si Dezvolta
rii Rurale (MADR) sunt linistiti,
pe motiv ca „e destul pamant“,
unii investitori din industria
biocarburantilor trag ei insisi
semnale de alarma: „Daca, in loc
sa cultivam grau pentru paine,
cultivam rapita si soia pentru
biocombustibili, apar probleme“.
Pe fondul crizei alimentare
globale si al unor studii recente,
tari precum Germania renunta la
introducerea masiva a biocombustibililor.
In paralel, exista analisti
care critica investitiile masive in
acest sector si indica biocarburant
ii drept una dintre cauzele
actualei crize alimentare. In Romania
insa, prognozele arata ca
suprafetele „energetice“ se vor
multiplica si de cinci ori, in timp ce
terenurile „alimentare“ vor stagna
sau se vor diminua.
Ulei romanesc: 30% pentru
om, 70% in rezervor
Potrivit directivelor de mediu
ale Uniunii Europene, pana in
2010, 5,75% din combustibilul
folosit in transporturi trebuie sa
fie de origine vegetala, pentru a
diminua emisiile de dioxid de
carbon, iar pana in 2020 procentul
va ajunge la 10%. Pentru tara
noastra, inseamna o cota anuala
de 300.000 de tone, in prima faza,
si 550.000, in etapa a doua.
Astfel, in prezent, pe 1,76 de
milioane de hectare din terenul
agricol al Romaniei cresc plante
oleaginoase. Rezulta anual peste
un milion de tone de ulei de
floarea-soarelui, soia si rapita.
Doar 30%, insa, e folosit in scop
alimentar. Restul devine biocombustibil.
Si suprafetele si cantitat
ile sunt in expansiune.
Subventie cu 50% mai mare
Strategia agricola a tarii transpare
clar din datele ministerului
de resort. Daca la grau si porumb
ajutorul de stat (subventia) atinge
30 de euro pentru fiecare hectar,
cultivatorii de rapita care au
incheiat contracte cu o fabrica de
biocombustibil primesc cu 50%
mai mult, adica 45 de euro. Pe
acest fond, pretul unui kilogram
de grau romanesc s-a dublat, intr-un
singur an, de la 0,34 de lei (in
2006), la 0,61 de lei (in 2007).
Iar evolutia comparativa a
culturilor releva discrepante
majore. Conform MADR, cu doi
ani inainte de aderarea Romaniei
la UE, lanurile de grau s-au intins
pe aproape 2,5 milioane de hectare.
In 2006, acestea au insumat
putin peste 2 milioane de hectare,
iar in 2007 s-au redus la 1,95 milioane.
Situatia s-a reflectat si in
evolutia productiei: de la 7,4 milioane
de tone, in 2005, s-a ajuns
la 5,5 milioane de tone, in 2006, si
la 3 milioane de tone, in 2007. O
scadere dramatica, de aproape
60%, in doar 24 de luni.
La porumb, indicii sunt similari.
Din 2005 pana in 2007 au
„disparut“ 500.000 de hectare si
recolta a inregistrat un minus de
65 de procente: de la 10,4 milioane
de tone de porumb, in 2005, la
3,68 milioane de tone, in 2007.
Rapita - suprafata tripla
In tot acest timp, vesti bune
s-au rasfrant numai asupra culturilor
cu destinatie nealimentara.
Daca in 1995, in Romania abia se
cultivau 300 de hectare de rapita,
zece ani mai tarziu suprafata acesteia
a crescut la aproape 88.000.
Cursul s-a mentinut galopantascendent:
110.000 de hectare, in
2006, si aproape 349.000, in
2007. Potrivit MADR, pentru
2008 se va ajunge la 459.000 de
hectare de rapita.
In asemenea conditii, productia s-a dublat in ultimii doi ani:
daca in 2005 au fost recoltate
peste 147.000 de tone de rapita,
in 2007 peste 348.000.
PROBLEME NOI
Defrisari
si poluare
Dupa ani in care au inregistrat
un varf de popularitate, fiind
considerati alternativa
ecologica mult sperata la
carburantii clasici, poluanti,
biocombustibilii isi dezvaluie
si partile negative. Studii
recente au demonstrat ca
materia prima pentru acestia,
plantele energetice,
acapareaza suprafete tot mai
intinse din terenurile cultivate
cu cerealele alimentare,
putand astfel conduce la crize
de proportii. Asta, in conditiile
in care necesarul de
biocombustibil presupune
procesarea unor cantitati
uriase de vegetale. Anul
trecut, chiar revista „Time“
prezenta o imagine mai
degraba sumbra: in lume,
paduri intregi sunt defrisate
pentru a face loc plantatiilor
de palmieri, din care e obtinut
bioetanolul. In plus, etanolul,
care provine numai din
porumb, utilizat pentru noua
generatie de combustibili,
emana dioxid de carbon.
Exact ceea ce lumea intreaga
spera sa evite.
AFACERI PROSPERE SI SEMNALE DE ALARMA
Porumboiu: „Pot sa vorbesc chiar de un pericol“
Teoretic, exploatarea culturilor
energetice poate reprezenta o perfuzie
pentru agricultura romaneasca.
Unii au intuit deja poten-
tialul si au intrat pe piata biocombustibililor
din dragoste pentru
„verde“. Al naturii sau al banilor.
Porumboiu e lider, Niculae vine puternic
din spate, portughezii de la
Martifer ii concureaza pe amandoi.
Grupul Racova Com-Agro-
Pan, patronat de Adrian Porumboiu,
este unul dintre cei mai important
i jucatori din „agribusiness“.
Fostul arbitru de fotbal a
investit 18 milioane de euro in
fabrica de biodiesel de la Vaslui si
e cel mai mare cultivator de rapita,
cu 14.000 de hectare.
„In trei luni vom tura motoarele
cu o noua fabrica, de capacitate
tripla fata de randamentul
prezent, de 500 de tone de ulei pe
zi. Dar rapita de pe cele 14.000 de
hectare nu ajunge, mai cumpar si
de la altii“, explica Porumboiu.
In ciuda oportunitatilor, omul
de afaceri trage totusi un semnal de
alarma. „Exista tendinta ca agricultorii
sa-si indrepte atentia catre
culturile ecologice, in defavoarea
celor alimentare. Pot sa vorbesc
chiar despre un pericol, pentru ca
recesiunea economica prezenta -
de la noi si din lume - e generata in
cea mai mare parte de criza alimentara.
Daca in loc sa cultivam grau
pentru paine, cultivam rapita si
soia pentru biocombustibili, apar
probleme. Deocamdata, in Romania
situatia nu e asa de grava.“
„Subventiile sunt tentante“
Ultex Tandarei, producator de
biodiesel obtinut din ulei degumat
de soia, e una dintre unitatile-pionier
in domeniu. Gheorghe Duca,
reprezentantul departamentului
biocombustibili al Ultex, crede in
acest sector. „Am avut foarte
multe contracte cu Petromidia,
Rafo Onesti sau cu o companie din
Germania, clientul nostru principal.
Intentionam sa ne relansam
cu o fabrica mai puternica“.
Dar Duca avertizeaza si el:
„Daca vor mai exista subventiile
si daca preturile vor continua sa
creasca, e foarte posibil sa se
manifeste un interes tot mai
crescut pentru astfel de culturi“,
apreciaza oficialul Ultex.
„Putem deveni exportatori“
Avantajele pietei i-au facut cu
ochiul si lui Ioan Niculae. Patronul
InterAgro, cel mai mare grup
agricol din Romania, va inaugura
la Zimnicea un complex de noua
fabrici integrate, care vor produce
bioetanol. „Investitia e de 50 de
milioane de euro si e planificata o
productie de 100.000 de tone pe
an. Din 50.000 de hectare pe care
le administram, 12.000 sunt cu
rapita. E un potential fantastic“,
rezuma acesta.
In plan alimentar, previziunile
sale sunt insa mai putin sumbre.
„Romania foloseste doar 40% din
terenul ce ar putea fi exploatat.
Am putea deveni unul dintre cei
mai mari exportatori de biocombustibili,
fara sa facem sacrificii“.
Investitorii autohtoni sunt
concurati si de portughezii de la
Martifer. In 2005, acestia au deschis
prima fabrica de biodiesel din
tara - Prio Biocombustibili - in comuna
Lehliu Gara (Calarasi). Investitia de 30 de milioane de euro
poate garanta intreaga productie
stabilita de UE pentru Romania -
100.000 de tone de biodiesel pe an.
IN LUME
Harta culturilor
Biocombustibilii pot fi extrasi
din orice planta. Din ratiuni
economice, cele mai folosite
sunt insa vegetalele oleaginoase
si care contin amidon. Potrivit
unui raport din 2007, UE,
care produce 89% din biodieselul
consumat la nivel mondial,
mizeaza pe rapita. SUA, in
schimb, pe soia si pe porumb,
iar Asia de Sud-Est si Brazilia -
primul producator mondial de
etanol - pe trestia de zahar si
pe palmier.
RELAXARE OFICIALA
„E in Romania pamant destul“
Parerile specialistilor sunt
impartite pe tema evolutiei culturilor
energetice. Argumentele
pro sunt aduse de oficialii MADR:
Romania are teren agricol suficient,
deci nu exista pericolul ca
graul sa fie „inghesuit“ de rapita.
Unii cercetatori sunt insa mai
reticenti: producerea biocombustibililor
ar implica poluare, iar
schimbarea destinatiei terenurilor
va potenta criza alimentara.
Prognoze pe zece ani
Gheorghe Toma, de la Departamentul
de Statistica din MADR,
prognozeaza o crestere accentuata
a noilor culturi. „Rapita e in
extindere masiva. De la 400.000
de hectare, acum, in zece ani suprafat
a se va dubla. La floarea-soarelui
se va ajunge in 2018 la peste
un milion de hectare, iar pentru
soia statisticile indica o crestere
de cinci ori, spre 500.000 de
hectare“.
Dar oficialul crede ca suprafe-
tele de grau si porumb nu vor
scadea semnificativ: „E in Romania
pamant destul. Macar sa-l
folosim noi pe tot!“, conchide
Gheorghe Toma.
Argumente similare are si Ion
Antohe, de la Institutul National de
Cercetare si Dezvoltare Agricola
Fundulea. „In zece ani, rapita va fi
cultivata exclusiv pentru biodiesel.
Excedentul de floarea-soarelui si
de soia va fi folosit in acelasi scop.“
Iar Antohe e optimist: „Cel putin
pentru Romania, raportat la
consumul intern, nu exista riscul
de a sacrifica nevoile de hrana in
fata celor pentru energie“.
„Biocombustibilii
sunt un pericol“
Aurelian Rimbu, cercetator
stiintific la Institutul National de
Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie
Electrica, priveste insa cu reticenta
noua „revolutie agrara“.
„Teoretic, biocombustibilii sunt
solutia salvatoare. Practic, reprezinta
un pericol. Pentru a ajunge la
biodiesel, trebuie sa obtii tone de
culturi vegetale, care se intind pe
terenul arabil, in defavoarea culturilor
alimentare. La nivel mondial
exista o problema: nu poate fi
asigurata hrana pentru populatie.
Pe acest fond, oamenii nu mai
cultiva grau, ci rapita, sedusi de
ideea ca isi obtin independenta
fata de petrol. Astfel, e foarte clar
ca aceasta criza alimentara se
acutizeaza“.
Iar cercetatorul adauga: „In
procesul de obtinere a carburant
ilor ecologici, materia prima e
rafinata prin procedee care
presupun emiterea in atmosfera a
dioxidului de carbon. Deci, pe de o
parte taiem paduri si limitam
suprafata cerealelor alimentare,
pe de alta eliberam in atmosfera
noxele pe care initial incercam sa
le eliminam“, puncteaza Rimbu.
Liliana Rotaru - Evenimentul Zilei